Alegerile din noiembrie 2026 in SUA: ce a incercat administratia Trump si ce au decis instantele

La 3 noiembrie, americanii voteaza pentru intreaga Camera a Reprezentantilor si pentru o parte din Senat. Alegerile de la jumatatea mandatului sunt de obicei un test dificil pentru partidul de la Casa Alba, iar in 2026 sunt vazute drept un referendum asupra celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump. In ultimul an, administratia a luat o serie de masuri legate de modul in care se voteaza si de felul in care sunt trasate circumscriptiile. Criticii le numesc tentative de a influenta rezultatul. Sustinatorii le descriu ca pe niste reforme de bun-simt pentru integritatea scrutinului. Articolul de fata prezinta faptele cunoscute si argumentele ambelor tabere.

Votul prin corespondenta: doua ordine executive si o batalie in instanta

Prima initiativa majora a fost un ordin executiv din 2025, care cerea schimbari importante la inregistrarea alegatorilor, la votare si la numaratoare. Instantele federale au blocat deja parti importante din acel prim ordin, inclusiv cerinta de a dovedi cetatenia la inscrierea pe listele electorale.

Pe 31 martie 2026, Trump a semnat un al doilea ordin, intitulat „Ensuring Citizenship Verification and Integrity in Federal Elections”. Ordinul cere Departamentului Securitatii Interne, impreuna cu Administratia Securitatii Sociale, sa intocmeasca liste cu alegatorii eligibili din fiecare stat. Documentul prevede si ca statele trebuie sa trimita Serviciului Postal listele cu persoanele care primesc buletine prin corespondenta. Printre altele, plicurile de vot ar fi urmat sa aiba coduri de bare pentru urmarire. Presedintele a spus ca scopul este integritatea votului. Intr-o declaratie citata de presa, el a sustinut ca fraudele prin corespondenta ar fi „legendare”.

Specialistii in drept electoral au avut reactii critice. Danielle Lang, de la Campaign Legal Center, a afirmat ca presedintele nu are puterea de a dispune crearea unor asemenea liste sau de a restrange livrarea buletinelor de vot. Argumentul de fond este ca Constitutia lasa organizarea alegerilor in sarcina statelor si a Congresului, nu a executivului. 23 de state si Districtul Columbia au dat in judecata administratia.

Cronologia juridica de pana acum:

• 25 iunie. Judecatoarea federala Indira Talwani a hotarat ca presedintele nu avea autoritatea constitutionala de a reglementa alegerile statale in felul in care a incercat. Ea a blocat componentele-cheie ale ordinului.
• 24 august. Curtea Suprema a ridicat, cu 6 voturi la 3, injunctiunea obtinuta de statele reclamante. Majoritatea a considerat ca actiunea fusese introdusa prematur, deoarece ordinul ii indruma pe agentii federali, dar nu obliga direct statele sa-si schimbe procedurile. Hotararea a fost ingusta. Curtea a precizat singura ca nu inseamna ca orice masura de implementare ar fi automat legala. O a doua injunctiune, care il impiedica pe Serviciul Postal sa aplice regulile, a ramas in vigoare.
• 14 septembrie. Curtea Suprema a respins cererea guvernului de a suspenda ordinul care blocheaza regula Serviciului Postal, ceea ce inseamna ca regula nu poate fi impusa la alegerile din 2026. Judecatorii Samuel Alito si Clarence Thomas au avut opinie separata, iar hotararea a fost scurta.

Trump a reactionat public, spunand ca Partidul Republican a primit „o alta decizie proasta” din partea Curtii. Administratia sustine ca a reglementa posta, nu alegerile, este o prerogativa constitutionala clara a executivului. Hotararea din septembrie este totusi pentru moment, iar cazul principal continua in instantele inferioare. Pentru alegatorii din noiembrie, efectul practic este ca votul prin corespondenta functioneaza ca pana acum. Buletinele au inceput deja sa fie trimise in cel putin trei state, printre care Alabama, Carolina de Nord si Wisconsin.

Redesenarea circumscriptiilor: un razboi intre partide

A doua directie este mai putin juridica si mai mult politica. In vara lui 2025, Trump a incurajat Texasul sa inceapa o redesenare a hartii electorale in mijlocul deceniului, ceva neobisnuit, pentru a obtine cinci locuri in plus pentru republicani. Curtea Suprema a permis ca harta republicana sa fie folosita in 2026 cat timp procesul continua.

Democratii au raspuns. In California, 64% dintre alegatori au aprobat Propozitia 50, o masura care inlocuieste temporar harta statului cu una favorabila democratilor. Guvernatorul Gavin Newsom a spus ca este un raspuns „foc contra foc”. Departamentul Justitiei a dat in judecata statul, cerand blocarea hartii. Eforturile au esuat: pe 4 februarie, Curtea Suprema a respins cererea de urgenta a republicanilor californieni si a administratiei Trump. Un complet federal a constatat, la randul lui, ca masura este o redesenare politica declarata deschis, nu una bazata pe criterii rasiale.

Nu a mers peste tot cum isi dorea Casa Alba. Presiunea lui Trump pentru noi harti a esuat in mai multe state, intre care Indiana, Kansas, Nebraska si Utah. Redesenarea circumscriptiilor in favoarea partidului aflat la putere este o practica veche in politica americana, folosita de ambele partide. Specificul momentului este ritmul si timpul ales: o campanie la nivel national, in mijlocul deceniului, urmata de o contra-campanie.

Listele alegatorilor si procesele cu statele

A treia linie de actiune priveste registrele electorale. Departamentul Justitiei a dat in judecata 29 de state si Districtul Columbia, cerand acces la listele complete de alegatori. Listele cerute contin, printre altele, numarul permisului de conducere si o parte din numarul de securitate sociala. Oficialii departamentului spun ca scopul este identificarea persoanelor care nu sunt cetateni si ca procuratura generala are dreptul legal sa ceara aceste date.

Rezultatele in instanta au fost mixte, cu avantaj pentru state. Cel putin trei instante federale, in California, Oregon si Michigan, au respins procesele, constatand ca guvernul nu a aratat o baza legala suficienta. Majoritatea statelor vizate sunt conduse de democrati, dar trei dintre cele date in judecata in ultimul val, Oklahoma, Utah si Virginia de Vest, au guvernatori republicani. Alte state republicane au cooperat. Cel putin 12 state, printre care Texas, Ohio, Indiana si Tennessee, au furnizat sau s-au angajat sa furnizeze datele. Cifrele provin din surse de la inceputul anului si pot fi intre timp depasite.

Criticii vad in aceasta campanie o pregatire a terenului pentru a contesta rezultate. Presa a relatat ca administratia a confirmat in septembrie ca Departamentul Justitiei partajeaza datele cu Departamentul Securitatii Interne. Un alt punct de disputa este scara fenomenului vizat. Votul persoanelor care nu sunt cetateni este extrem de rar, dar a devenit o prioritate a administratiei.

Argumentele celor doua tabere

Sustinatorii administratiei spun, in esenta, ca:

• listele electorale trebuie curatate, iar cetatenia trebuie verificata;
• votul prin corespondenta are mai multe puncte vulnerabile decat votul in persoana, iar urmarirea buletinelor ar creste increderea;
• guvernul federal are dreptul sa reglementeze posta;
• redesenarea hartilor este o practica obisnuita, iar democratii fac acelasi lucru in California si in alte state.

Criticii, inclusiv organizatii precum Brennan Center, ACLU sau Campaign Legal Center, sustin ca:

• Constitutia da statelor competenta asupra „timpului, locului si modului” alegerilor, nu presedintelui;
• fraudele de tipul vizat sunt foarte rare, deci masurile sunt disproportionate;
• cererile de date personale si ordinele apropiate de scrutin creeaza confuzie si pot descuraja votul;
  efectul cumulat, nu fiecare masura in parte, este cel care ridica semne de intrebare.

Un alt document, publicat de un think tank apropiat democratilor, Center for American Progress, enumera 15 „tactici” ale administratiei si mentioneaza chiar un proiect de ordin, scurs in presa, care ar declara o urgenta nationala pe motiv de interferenta straina. Proiectul ar interzice, potrivit documentului, votul prin corespondenta pentru majoritatea americanilor si ar cere reinregistrarea tuturor alegatorilor. Este vorba de un text redactat de persoane din afara administratiei, si nu exista inca confirmarea ca Casa Alba l-ar fi adoptat sau l-ar sustine oficial – deci trebuie tratat ca atare.

Ce urmeaza

Cu aproximativ patru saptamani inainte de scrutin, bilantul este in mare parte favorabil statelor in instanta. Regula Serviciului Postal pentru votul prin corespondenta nu se aplica in 2026, procesele privind listele alegatorilor au fost castigate de state in mai multe locuri, iar eforturile de redesenare au dat roade in Texas, dar au fost anulate de contramasurile din California. In acelasi timp, litigiile nu sunt incheiate. Cazurile pot reveni la Curtea Suprema, iar Pennsylvania si alte state analizeaza noi contestatii daca Departamentul Securitatii Interne livreaza liste de cetatenie sau daca regula postala devine definitiva.

Ramane o intrebare care depaseste cadrul juridic: cum afecteaza acest climat increderea alegatorilor? Fiecare tabara se acuza reciproc ca submineaza legitimitatea alegerilor, iar rezultatul din noiembrie va fi citit, cel mai probabil, prin aceasta lentila. Pentru cititori, cea mai sigura cale ramane verificarea regulilor din propriul stat, a termenelor pentru buletinul prin corespondenta si a statutului de inregistrare, direct la autoritatea electorala statala.